First you have the start node which represents the fact that you got borne. From there, a few nodes come out like the ‘learn to walk ’ node, ‘learn to eat at the table’ node, ‘learn to go to the bathroom’ node, ‘learn to brush your teeth’ node, ‘learn to speak’  node etc.  Once you’ve got through those nodes, you’ll be able to get to the  ‘kindergarten’ node. You have to go there in order to get use to live with others (what you basically will do all of your life if, of course,  you don’t intend to become Mogli). Then, lets say the ‘primary school’ node comes, and after a while the ‘high school’ node. But it’s not all about school (that means not all nodes are related to school). There are also nodes related to family, friends, relationships, personal accomplishments (maybe music, drawing, sports). Then, it comes the university and then you get employed. After that you may build your own company and work for yourself. In the meantime you may form a family (get married, have kids). Then it comes the retirement. In the meantime your kids got older and may have their own kids. So these are a few nodes, the very basics ones.
There can be many others (maybe tough challenges that life puts them in your way).

So at any point or in any node you are (even if it’s the ‘King of the world’ node), that node will always expand, and many many other nodes will be waiting for you to explore them. You’ll never be 100% satisfied with the node you are in and as the time passes, the satisfaction of being there decreases until it’ll reach 0.  So you’ll want to raise your satisfaction level (because this is all about) and you may think that exploring the node X will be the solution and you’ll pack your bags and try to get to X. You’ll fell miserable because going there is not so easy. You’ll soon discover that not even time can make the miserable feeling disappear because you already have in your head  that node X is the solution.

At some point maybe your dream will come true and you’ll wake up on top of node X. You’ll stay there happy one or two days and all of a sudden you’ll see some paths that lead you to some other nodes, and you’ll be curious about them.  That curiosity will make you forget all the happiness you recently had and you’ll now have a new goal and a new satisfaction level that is waiting  to be raised.

So, to highlight the basics:

1. you’ll always find yourself in one node
2. doesn’t matter how much you’ve explored so far and how deep in the tree you are, life always offers you more nodes and you’ll always want more to conquer
3. doesn’t matter where you are at the moment (maybe ‘20.000.000$ account’ node), there always will be moments when you’ll feel miserable because you haven’t explored node X yet (maybe ‘100.000.000$ account’ node + ‘go to space’ node)
4. it is an oriented graph because you have to run through nodes in a specific way (you do understand that normally you can not go   from the ‘university’ node to the ‘learning to talk’ node)
5. you can skip nodes (nobody will force you to go to the ‘20.000.000 $ account’ node if you don’t want to). There are lots and lots of vertices that allow you to skip as many nodes as you want, but pay attention: some nodes relay on others, so it’s very likely that maybe you have to explore 100 specific nodes in order to get to X node (you realize that you can not go to Harvard if you’ve only graduated kindergarten so far)
6.  Have you ever heard about Dijkstra’s algorithm? Well, this is how life goes: you are at one point and you want to get to another point (buy a yacht,  a mansion, an airplane or maybe have Pamela Anderson as your girlfriend) but as the same time spend the least amount of effort/money/nerves as possible.

Ok. So did you understand what’s  life all about? ’

‘Yeah… definitely! It’s all about the fact that you’re a fu**ing HopelessNeard !’

De cele mai multe ori totul incepe cu intrebarea “ce faci?”. In general, persoana care adreseaza aceasta intrebare nu este interesata de ce rahat faci tu in momentul respectiv, cati copii iti plang acasa si cate 5-6 restante ai la facultate. De obicei,  “ce faci ” are una dintre urmatoarele semnificatii:

* am nevoie de tine si nu pot sa iti spun direct “frate, da si mie” (doar nu esti cal de povara), asa ca intai te salut, te intreb de sanatate, te menajez umpic, si apoi cand ti-e lumea mai draga, te exploatez.

* ma plictisesc atat de tare, m-am uitat pe toate pozele si statusurile  noi pe facebook, m-am uitat pe youtube, am cascat gura pe geam si am zis sa mai fac o conversatie cu cineva in speranta ca detine solutia miraculoasa si ma scoate din starea asta de crunta plictiseala

*m-am intalnit cu tine pe strada si cum suntem/am fost colegi si trebuie sa ne spunem ceva, iti adresez aceasta intrebare, dar sper ca nu ma tii de vorba 3 ore sa iti versi amarul ca nu am rabdare sa te ascult si oricum nu prea am cu ce sa te ajut.

Bineinteles ca ceea ce urmeaza, depinde si de locul in care se poarta discutia si mai ales de relatia cu persoana respectiva.

Daca persoana este un coleg de facultate, urmeaza “ti-ai facut tema X ? “.  Cand pun aceasta intrebare, chiar as fi preferat sa nu o pun, deoarece la momentul respectiv mai mult ca sigur eu nu am citit enuntul si nici nu intentionez prea curand sa il citesc, si nu imi face nicio placere te ascult pe tine cum ai terminat si eu nici nu m-am apucat. Insa, de dragul de a evita momentul penibil in care ne uitam ca mutii unul la altul si fiecare spera ca celuilalt sa ii vina o idee si sa zica ceva, fac eu primul pas.

Daca persoana in cauza este un fost coleg de liceu/amic , urmeaza “cum merge facultatea?”. Oricum stiu care este raspunsul care o sa mi-l dai, ca doar te cunosc: daca ti-a placut sa inveti in liceu, mai mult ca sigur merge bine treaba, iar daca nu, facultatea e naspa, mult de invatat, profi ramoliti, etc. Probabil dupa ce te ascult iti voi spune ca si eu am multe teme, ca petrec prea mult timp in fata calculatorului, ca abia astept sa se termine, etc.

In functie de sarbatoarea/evenimentul/perioada din an/etc care se apropie, urmatoarea intrebare poate fi:

* “unde faci revelionu? “: oricum revelionul nu o sa il facem impreuna, asa ca nu prea imi influenteaza mie viata unde  il vei face tu, insa in speranta ca aceasta nu este cea mai scurta discutie pe care ai purtat-o cu cineva, iti adresez si aceasta intrebare

* “unde mergi de 1 mai?”: mai mult ca sigur ai vrea sa mergi in vama (sâc, eu fac 25 min pana in vamă ) insa in functie de facultatea la care esti  te vei duce sau nu, pe sistemul “spune-mi la ce facultate esti ca sa iti spun cum petreci de 1 mai “

* “ce faci in vacanta?”: daca e vacanta de vara, sigur imi spui ca ai sa muncesti si pe mine o sa ma incerce un sentiment de rusine/inutilitate  cand am sa iti spun ca eu voi sta cu burta la soare .

Urmeaza indecenta intrebare “prin ce cluburi ai mai fost?”. Daca esti un tocilar indragostit de scaunul din fata calculatorului,  ai sa te uiti cu o spranceana ridicata la mine si ai sa imi spui “eu nu merg in cluburi”. Daca din cand in cand ti se mai face dor de mirosul si aspectul bauturii noptii, ai sa imi spui ca recent ai fost in clubul X si a fost super, bautura ieftina, stat pana la 5 dimineata, distractie maxima.

Daca ultima data cand te-am vazut aveai prieten/prietena, am sa te intreb ce mai face. Probabil ca nu o cunosc(nici nu tin neaparat) sau am vazut-o o data in viata mea insa cum este o persoana importanta in viata ta, ma arat interesata de ea pentru ca in momentul in care inchei conversatia cu mine, sa fii multumit de persoana mea.

Si uite asa, incet incet, am incropit un schelet de discutie, la care se adatuga alte si alte intrebari care sunt relative la persoana, loc, dispozitie si care deriva din cele expuse mai sus.Te pup,  iti urez mult succes in ceea ce vei face si sper sa ne mai vedem /auzim cat de curand :-* >:D< !

Ziua 1: te trezesti la 10, aprinzi laptopul, te speli, intri pe mess, te uiti cine e online, mananci, te uiti pe facebook, te uiti pe geam si te miri cat de frumos poate fi afara in perioada asta, il intrebi pe Xulescu  ce mai face(pe mess),  te uiti pe facebook,  mananci, te uiti pe facebook, te duci in carfur sa iti iei guma de mestecat, te intorci, te schimbi, faci dus, te uiti pe facebook, il intrebi (din nou) pe Xulescu ce mai face(poate face ceva diferit fata de acum 4 ore), te uiti pe youtube, te intreaba un coleg de grupa daca te-ai apucat de invatat si ii spui vechea vorba “e timp!”, te uiti la un film, te uiti in lista de mess la toate statusurile si dai click pe toate linkurile de la status, te speli, te culci (pe la 2).

Ziua 2: te trezesti la 10, aprinzi laptopul, te duci la baie, te speli, intri pe mess si te uiti cine e online, mananci, intri pe facebook, te uiti pe youtube, te uiti pe realitatea.tv sa vezi ce s-a mai intamplat, stai de vorba cu colegul de camera, te intreaba Yculescu ce trebuie sa invete pentru examen, dai cu aspiratorul, te uiti pe facebook, asculti muzica, te duci pana in crangasi sa cumperi paine, mananci, iti descarci cursurile de pe net, calculezi cate pagini ai de invatat si planuiest sa te apuci “de maine”, il intrebi pe Zulescu daca a citit ceva, te uiti pe facebook, te legeni pe scaun, te asezi in pat si stai si te uiti pe tavan o ora, intre timp te-a intrebat Mulescu daca te-ai apucat de invatat,te uiti pe youtube, citesti un comic insipid, stergi prafu de pe masa, te uiti pe geam, faci ordine in dulap, citesti niste beletristica, te uiti pe facebook, il intrebi pe Xulescu ce mai face, te culci pe la 12 ca sa te trezesti odihnit pentru ca maine e ziua cea mare: te apuci de invatat!

Ziua 3: te trezesti la 9, aprinzi laptopul, te duci la baie, te uiti cine e online, mananci, te uiti pe facebook, asculzti muzica, deschizi directorul ce contine cursuile, deschizi primul fisier, te uiti cate pagini are, dai scroll sa vezi daca sunt si imagini in document, incepi sa citesti pe sarite, ajungi la sfarsit si constati ca nu s-a lipit nimic de tine,  iei o pauza pana la fix si intri pe facebook, il intrebi pe Sulescu ce mai face, te uiti pe youtube, dupa 2 ore de pauza iti faci curaj sa te uiti pe curs, iei decizia sa parcurgi mai cu atentie si sa notezi ceva de data aceasta ca totusi sa se lipeasca de tine, dupa 12 pagini nu mai ai rabdare, iei o pauza pana la si jumate, intri pe facebook, citesti un comic, te uiti la mircea badea, te duci pana in carfur, dupa 3 ore de pauza reiei cursul, calculezi cate pagini mai ai de citit, dai scroll pana la sfarsit sa vezi daca sunt mai multe imagini in partea pe care o mai ai decat au fost pana acum, te apuca cascatul, te lungesti in pat o ora si te uiti pe tavan, ii spui lui Culescu ca te-ai apucat de invata dar merge greu, intri pe facebook, mananci, te uiti pe youtube, te legeni pe scaun, studiezi pestele din acvariu 30 min si constati cat de interesant este, te incearca un sentiment de vinovatie ca el ca mananca 3 bobite de mancare odata la 2 zile si tu manaci in fiecare zi de 2-3 ori, te uiti pe facebook, iei toata lista de mess la rand si te uiti la toate statusurile, iei decizia ca trebuie sa te apuci serios de invatat si iesi de pe mess, citesti restul cursului 1, ca sa te premiezi iei o bine meritata pauza, intri pe mess din nou, il intrebi pe Xulescu ce mai face, te uiti pe youtube, intri pe facebook, te culci pe la 12 ca sa te trezesti odihnit a doua zi si sa studiezi toata ziua.

Ziua 4: te trezesti la 8, aprizi laptopul, te duci la baie, intri pe mess si te uiti cine e online, mananci, intri pe facebook, te uiti pe youtube, iesi de pe mess ca te apuci serios de invatat, iei cursul 2, te uiti cate pagini are, dai scroll pana la sfarsit,  iei decizia sa studiezi serios, ….. ,dupa 3 ore iei o pauza, intri pe mess, dupa 5 min iesi de pe mess, iei cursul 4, il parcurgi, mananci, intri pe facebook, iei cursul 5, sari peste 6 ca nu pricepi nimic,te apuca cascatul, te intizi in pat o ora si te uiti pe pereti, te simti vinovat ca maine ai examen si nu ai invatat mare lucru, te duci din nou la birou, iei cursul 7 parcurgi jumate, te gandesti ca din jumatea celalata nu iti da, parcurgi cursul 8, iei o pauza, intri pe mess, te intreaba Xulescu daca te-ai apucat de inv si ii spui ca da, dupa 5 min iesi de pe mess, cursurile ramase nu le mai parcurgi ca sunt prea complicate si ia prea mult timp si poate ca nu iti da din ele, te apuci de probleme, macar sa faci problemele daca la teorie nu ai noroc, pe la 1 noaptea iei decizia sa te culci 2 ore ca nu mai vezi bine, la 3 suna ceasul si amani alarma 10 min, la 3.10 suna din nou, mai amani 30 min, la 3.40 suna din nou, mai amani 20 min, la 4.00 suna di nou si te dai jos din pat, aprinzi laptopul, intri pe invisible, te uiti cine e online, constati ca inca vreo 4 colegi de grupa sunt in situatia ta (stau online la 4 dimineata), iesi de pe mess, reiei cursurile sa vezi daca iti mai amintesti ceva, te speli, te imbraci, te gandesti ce ar putea sa iti dea ca sa stii, iti faci cruce, te duci la examen.

ThE eNd.

P.S.

Daca ai reusit sa citesti tot ce am scris inseamna ca esti in sesiune si mai ai cel putin 2 zile pana la examen

Clipele treceau si usa nu se deschidea. Simtea ca totul se va sfarsi in curand si fusese zadarnic .Diinnnggggg…. Timpul a expirat. Cele 5 secunde de cand incerca sa deschida usa au trecut si cineva din camin a venit si i-a deschis-o. “Damn!!! Usa asta se deschide doar cu cartela! Cum de nu m-am gandit?! ” . Amarât ca nu a reusit ce si-a propus, se indreapta spre scari cu coada intre picioare.  La 2 m de el era o masa la care statea portarul. Isi tinea mana la falca, cotul pe masa si citea un ziar.  Isi ridica lent privirea din gazeta, se uita intr-o doară la Vasilica si ii spune in badjocrua : “Baiețeleee…. data viitoare sa iti iei cartela, sa nu mai tragi atat de usa aia!”.

Am facut intr-o zi(in 5 minute) o lista cu lucrurile care ma multumesc  si o alta lista cu  lucrurile care nu ma multumesc. Lista cu cele care nu ma multumesc avea o pagina si ceva, pe cand cea cu lucrurile care imi convin avea cateva randuri. Gandindu-ma mai bine, mi-a fost rusine. Mi-a fost rusine pentru ca sunt sanatoasa si mai ales nu depind fizic de altcineva pentru a supravietui. Teoretic pot face orice. Sunt o nerecunoscaoare!

Ce-ar fi daca intr-o zi nu ai mai putea merge pentru ca ti s-au amputat picioarele? Si totusi sunt oameni care alearga 100m in 11-12 secunde desi nu au picioare (au proteze). Sau ce-ar fi daca nu i-ai mai putea vedea niciodata pe oamenii pe care ii iubesti si n-ai mai putea vedea pe unde calci si nimic din ce te inconjoara? Si din nou, sunt programatori(si nu numai) orbi, care si-au invins deficienta!

Ideea este ca niciodata nu apreciem ce avem si abia dupa ce pierdem, realizam cat de valoroase erau lucrurile pe care le aveam. Ne impovaram mintea cu tot felul de griji inutile care ne impiedica sa ajungem unde dorim. Singurul dusman al omului este propria-i  constiinta!

Aud deseori de la  diferiti oameni expresii de genul: “Numai mie mi se intampla toate!”, “Nimic nu imi iese bine! M-am saturat”, “Nu ma mai bucura nimic in viata asta nenorocita!”, “Ma urasc!”, etc.  Dar de ce nu te bucuri ca poti sa vezi zambetul pe fata unui om, ca poti sa mergi, ca poti  sa vorbesti, ca poti sa auzi, ca poti sa te uiti la ce film vrei? Altii nu pot!

In ideea celor spuse mai sus am facut un filmulet , care poate iti da si tie de gandit.

Da, imi place sa ma plimb prin parc singura si sa analizez fetele oamenilor pentru ca pot!